Imagini Jurilovca 1940, scan din cartea „România la lucru”: bărci cu pânză pe un canal, lângă casele unui sat de pescari
Imagini memorabileFerma Lipovenesc · Jurilovca

Imagini Jurilovca 1940: în cartea „România la lucru”, apărută în 1940, sunt două fotografii cu legenda „Jurilofca”, așa cum se scria atunci numele satului, și încă vreo douăzeci cu pescari lipoveni, lotci cu pânză și sate de pescari din Delta Dunării. Le-am scanat și le-am pus aici așa cum apar în carte, cu legendele originale sub fiecare fotografie.

Cele două fotografii din Jurilovca de la 1940

Prima arată pescarii trăgând năvoadele din lotci, cu casele satului în spate. A doua are doar legenda „Jurilofca”: pescari pregătind barca pe mal, la lacul Razim (Razelm). Sunt, din câte știm noi, printre cele mai vechi fotografii tipărite cu satul.

Imagini Jurilovca 1940: pescari trăgând năvoadele din lotci, legenda „Tragerea năvoadelor (Jurilofca)” din cartea „România la lucru”
„Tragerea năvoadelor (Jurilofca)”. Năvodul se trage și azi la fel pe Razim, din lotcă, cu mâinile.
Imagini Jurilovca 1940: pescari pregătind barca pe malul lacului Razim, legenda „Jurilofca” din cartea „România la lucru”
„Jurilofca”. Pescari pregătind lotca de plecare, pe malul lacului.

O precizare cinstită: doar aceste două fotografii au legenda „Jurilofca”. Celelalte sunt, după legendele din carte, de la Vâlcov (sat lipovenesc de pe brațul Chilia, trecut la URSS în vara lui 1940, azi în Ucraina), de la Tulcea, de pe canalul Ogeacov, de la Mamaia și din Bălțile Brăilei. Le-am păstrat pentru că bărcile, uneltele, hainele și casele sunt aceleași ca la Jurilovca.

Ce este cartea „România la lucru” din 1940

Este un album fotografic de 216 pagini, în format mare, tipărit în 1940 la Imprimeria Națională din București. L-a alcătuit Alexandru Bădăuță (1901-1983), scriitor și fotograf pasionat, omul care a înființat Oficiul Național de Turism în 1936; cartea a apărut și în germană și italiană, ca să arate țara în afară. Fotografiile nu sunt ale unui singur fotograf: vin din arhivele oficiale ale vremii, printre care cele ale Oficiului Național de Turism. Paginile sunt pline de imagini din toată România: oameni la muncă, meserii, sate, porturi, fiecare cu o legendă scurtă, de obicei cu locul în paranteză. Cele despre Delta Dunării sunt cele care ne interesează la Jurilovca, pentru că arată lumea pescarilor lipoveni cu puțin înainte de război.

Doi bătrâni lipoveni cu barbă, în cămăși de pânză, pe o bancă, imagine din 1940 din cartea „România la lucru”
„Lipoveni”, atât scrie sub fotografie în „România la lucru”, albumul lui Alexandru Bădăuță. Doi bătrâni în cămăși de pânză, pe o bancă, undeva pe malul apei.

Pescarii din imagini și uneltele lor

Cele mai multe imagini sunt cu pescari la treabă. Se văd vârșele de nuiele, plasele întinse pe pari în apă, cârligele pregătite pe mal și scoaterea icrelor. Sunt aceleași unelte pe care le folosesc pescarii din Jurilovca și astăzi, la 85 de ani de la imaginile din 1940. Despre năvod și felul în care se pescuiește acum pe Razim am scris în articolul cu Adrian Pestrițu.

Imagine din 1940: pescar scoțând un vârș din apă, la marginea bărcii, în Tulcea
„Pescar în Tulcea”. Scoate un vârș din apă, la marginea bărcii.

Lotcile și satele de pescari din Deltă, în 1940

În 1940 bărcile mergeau cu pânză și cu vâsle, iar lotcile cu pânză albă pe apă sunt cele mai frumoase imagini din carte. Multe dintre ele sunt făcute la Vâlcov, satul lipovenesc de pe brațul Chilia, cu piața de pește, cherhanalele și canalele lui în loc de străzi. Motoarele au venit mai târziu, dar forma lotcii din imaginile de la 1940 a rămas aceeași până azi, la Jurilovca ca și acolo.

Lotcă cu pânză cu trei pescari, pe apă, în Delta Dunării, fotografie alb-negru din 1940
„Pescari în Deltă”. Lotcă cu pânză, cu trei oameni la bord, din „România la lucru”.

De ce contează aceste imagini din Jurilovca de la 1940

Pentru că imagini din Jurilovca de la 1940 sau mai vechi sunt puține, iar acestea arată meseria, nu decorul: uneltele, bărcile, hainele, casele. Casele cu acoperiș de stuf din fotografii se mai fac și azi la Jurilovca. La noi în curte aproape toate clădirile îl au, iar casa veche din 1893, pe care am restaurat-o cu meșterii Muzeului ASTRA, arată cam cum arătau casele din aceste imagini. Despre frontoanele traforate ale caselor lipovenești am scris separat.

Dacă aveți acasă fotografii vechi din Jurilovca, din familie, scrieți-ne. Le scanăm și le punem în seria Imagini memorabile, cu numele celor din poză, ca să nu se piardă.

Întrebări frecvente

Ce este cartea „România la lucru” din 1940?

Un album fotografic de 216 pagini, alcătuit de Alexandru Bădăuță și tipărit în 1940 la Imprimeria Națională din București, cu imagini din toată România: locuri, meserii și oameni la muncă, fiecare cu o legendă scurtă. Fotografiile de pe această pagină sunt scanate din paginile despre Delta Dunării și Dobrogea.

Câte fotografii din Jurilovca sunt în carte?

Două au legenda „Jurilofca”, cum se scria atunci: tragerea năvoadelor din lotci și pescari pregătind barca pe malul lacului Razim. Celelalte fotografii sunt de la Vâlcov, Tulcea, Ogeacov, Mamaia și din Bălțile Brăilei, dar arată aceleași bărci, unelte și case ca la Jurilovca.

Se mai pescuiește așa la Jurilovca?

Da. Năvodul, vârșele și plasele puse la uscat se folosesc și astăzi pe lacul Razim. Diferența mare este că lotcile merg acum cu motor, nu cu pânză și vâsle.

Unde pot vedea cum arăta o casă din acea vreme?

La Ferma Lipovenesc din Jurilovca, unde am restaurat o casă din 1893 cu meșterii Muzeului ASTRA Sibiu. Curtea e deschisă sâmbăta și duminica, iar în timpul săptămânii cu programare.

Vino la noi în curte

Sâmbătă și duminică, 11–19 vara, 11–16 iarna. În timpul săptămânii, cu programare.

Vezi evenimenteleSună: 0723 898 529

Citește și