Rogojini din stuf la Jurilovca: fabrica lui Dobrin Tănase

La trei case de Ferma Lipovenesc, pe aceeași stradă din Jurilovca, merge una dintre cele mai vechi mașini din sat: utilajul cu care meșterul stufar Dobrin Tănase face rogojini din stuf. Funcționează de peste 70 de ani, fără nicio tehnologie modernă: roți dințate, sârmă subțire și oameni care știu ce fac.

Rogojină din stuf ieșind din mașina veche a fabricii lui Dobrin Tănase, cu o lucrătoare care așază stuful — Rogojina iese din mașină rând cu rând, legată cu sârmă subțire.

Cine este Dobrin Tănase, meșterul stufar din Jurilovca

Dobrin Tănase lucrează într-una dintre meseriile care dispar cel mai repede din Delta Dunării. În 2024, revista SMARK l-a numit „unul dintre puținii meșteri stufari pe care România îi mai are”, într-un articol despre proiectul SPOR la arhitectură din Jurilovca.

Acoperișurile lui se văd în Deltă și pe litoral, dar și departe de apă. Într-un interviu din 2014, meșterul povestea despre un acoperiș de stuf făcut la Petroșani și despre echipa pe care o strânge în funcție de mărimea fiecărei lucrări.

Le vedem în fiecare zi și la noi: aproape toate clădirile din curtea Fermei Lipovenesc au acoperișul pus de Dobrin. Singura excepție este casa veche de la stradă, ridicată în 1893. Despre meseria lui am scris și în articolul Meșterul stufar Dobrin Tănase, din seria Meșteșugarii Satului.

Casa verde nouă și casa albă cu acoperiș de stuf din curtea Fermei Lipovenesc, acoperișuri făcute de meșterul stufar Dobrin Tănase — Acoperișurile de stuf din curtea Fermei Lipovenesc sunt făcute de Dobrin Tănase.

Cum se fac rogojinile din stuf

Stuful vine din bălțile Deltei și se taie iarna. În fabrică, tulpinile sunt sortate pe lungimi, apoi așezate una lângă alta în mașină. Utilajul le leagă cu sârmă, în rânduri strânse, iar la capăt iese o rogojină care se rulează și se stivuiește.

Snopi de stuf din Delta Dunării pregătiți pentru rogojini în fabrica din Jurilovca

Rogojini din stuf rulate și stivuite în fabrica meșterului Dobrin Tănase din Jurilovca

La ce folosesc rogojinile din stuf:

la garduri și paravane, care lasă aerul să treacă;
la umbrare pentru foișoare, terase și pergole;
la tavane și pereți, ca suport pentru tencuială în casele tradiționale;
ca decor, în pensiuni, restaurante și grădini.

Utilajul verde de peste 70 de ani din fabrica de rogojini din stuf a meșterului Dobrin Tănase din Jurilovca — Utilajul are peste 70 de ani și merge și astăzi.

Video: fabrica de rogojini, în 90 de secunde

Cadru din clipul Meșteșugarii Satului despre fabrica de rogojini din stuf de la Jurilovca

Clipul a fost filmat pentru proiectul Meșteșugarii Satului, finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Act for Tomorrow.

Ce spune meșterul despre acoperișurile de stuf

În interviul din 2014, Dobrin Tănase explica pe scurt regulile unui acoperiș de stuf făcut cum trebuie:

un acoperiș de stuf bine făcut ține în jur de 50 de ani;
panta minimă este de 45 de grade, altfel stuful nu stă pe acoperiș;
coama, partea de sus a acoperișului, se schimbă la 5–7 ani, iar după aproximativ 20 de ani are nevoie de o întărire mai serioasă;
stuful trebuie tratat și ignifugat, iar substanțele vin din import și cresc prețul.

Prețurile din 2014 nu mai sunt de actualitate, așa că pentru o lucrare nouă oferta se cere direct meșterului.

Stuful din Delta Dunării, o resursă pe care o folosim tot mai puțin

Stuful se recoltează iarna, între 15 noiembrie și 15 martie, cu o unealtă numită târpan.
Știrile ProTV scriau în 2020 că, din aproximativ 170.000 de hectare de stuf din Deltă, se recoltau sub 15.000.
Cea mai mare parte pleacă la export, în Olanda, Germania, Franța sau China. Multe acoperișuri olandeze sunt făcute din stuf românesc.
Înainte de 1989 se tăia în jur de un milion de tone pe an, pentru combinatul de celuloză de la Chiscani.
În iunie 2026, o interpelare depusă în Camera Deputaților semnala lipsa meșterilor care mai fac acoperișuri de stuf.

De aceea, un atelier ca al lui Dobrin, cu o mașină de peste 70 de ani încă în funcțiune, este mai mult decât o fabrică mică de sat. Este una dintre puținele locuri unde stuful din Deltă mai e transformat pe loc, la Jurilovca.

Unde se află fabrica de rogojini

Fabrica este pe strada noastră din Jurilovca, la trei case de Ferma Lipovenesc (Str. 1 Mai nr. 40). Dacă vii la fermă și vrei să afli mai multe despre rogojini sau despre acoperișurile de stuf, întreabă-ne. Programul, prețul intrării și regulile curții le găsești pe pagina Informații pentru vizitatori.

Întrebări frecvente despre rogojinile din stuf

Cine face rogojini din stuf la Jurilovca?

Meșterul stufar Dobrin Tănase, în fabrica lui de pe strada Fermei Lipovenesc, cu un utilaj vechi de peste 70 de ani.

La ce folosesc rogojinile din stuf?

La garduri și paravane, la umbrare pentru foișoare și terase, la tavane și pereți ca suport pentru tencuială în casele tradiționale și ca decor.

Cât ține un acoperiș de stuf?

În jur de 50 de ani, dacă e bine făcut, spunea Dobrin Tănase într-un interviu din 2014. Coama se schimbă la 5–7 ani, iar după aproximativ 20 de ani are nevoie de o întărire mai serioasă.

Când se recoltează stuful în Delta Dunării?

Iarna, între 15 noiembrie și 15 martie, cu o unealtă numită târpan.

Se poate vizita fabrica de rogojini?

Fabrica este un atelier de lucru, nu un obiectiv turistic cu program. Dacă ești în vizită la Ferma Lipovenesc, întreabă-ne și îți spunem ce se poate.