Crăciunul este, pentru rușii lipoveni din România, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul religios.
Rușii lipoveni sau staroverii sunt ortodocși de rit vechi care celebrează sărbătorile după calendarul iulian – la 13 zile distanță față de cele din calendarul ortodox oficial.
Pentru reprezentanții acestei etnii, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor este privită ca o datorie spirituală și un semn de respect față de familie și de comunitate. De aceea, Crăciunul „Vechi” este o sărbătoare în care participarea la slujba religioasă este primordială.
Cu toate acestea, ca în preajma oricărei zile de sărbătoare, de Crăciun casa este primenită, candelele aprinse iar masa este pregătită în amănunt cu câteva zile înainte.
Ziua de Ajun este o zi mai strictă de post – sacelnic, iar intrarea în atmosfera de Crăciun se face cu bucurie reținută, prin participarea la slujbele din Ajun.
Nașterea Domnului este celebrată, așadar, întâi și întâi în Biserică – locul în care se întâlnește, în sărbătoare, întreaga comunitate.
Liturghia, oficiată în limba slavonă, este cel mai important moment al zilei;
La ea participă întreaga familie îmbrăcată în portul tradițional – femeile purtând fuste lungi și capul acoperit de șaliki, bărbații în cămașă tradițională și pois la brâu.
După slujbă, familia se retrage pentru a sărbători în jurul mesei, cu bunătăți care celebrează ieșirea din post.
Majoritatea preparatelor sunt pe bază de carne de porc – răcitura / holodeț servită cu hrean sau înamestec cu sfeclă roșie, sarmale în foi de varză sai foi de viță, cârnați pregătiți în casă sau diferite alte preparate – în funcție de tradițiile gastronimice ale fiecărei familii.
Comunitățile din Delta Dunării au, desigur, mai ales la mesele festive de Crăciun, preparate din pește pe masă. Astfel, platoul cu aperitive include pește afumat sau marinat (lacherda), salata de icre de știucă ori de crap, știucă umplută, rulade sau chifteluțe din pește.
Desertul, în comunitățile tradiționale, înseamnă cu precădere preparate pe bază de lapte, brânză și iaurt. Pentru masa de Crăciun erau pregătiți, astfel, vareniki (colțunași cu smântână și miere), plăcinte sau blinî – clătite cu brânză, care sunt nelipsite în zilele de sărbătoare.
În a doua jumătate a zilei de Crăciun, prin comunitățile de lipoveni pornesc colindătorii care vestesc Nașterea Domnului. Aceștia au ca repertoriu o suită de stihuri bisericești preluate din slujba religioasă – colindătorii cântă „Hristos rajdaetsja, Slavite” („Hristos se naște / Slăviți-l”), iar familia care îi primește cântă alături de ei.
Colindătorii își continuă drumul pentru a ajunge la toți membrii comunității, iar gazdele îi pot primi în oricare dintre zilele cuprinse între Crăciun și Anul Nou.
